,,Sunt singur aici....nu am pe nimeni care sa ma ajute in vremuri grele, nu am prieteni, nu am familie, decat acele pasari care ma viziteaza din an in an. Decat eu, cerul si pamantul, in intr-o liniste cutremuratoare, sfasiata din cand in cand de fosnetul frunzelor mele sau al ierbii. In fiecare dimineata, tot singur am fost aici si voi fi mereu, pana cand si timpul meu va fi trecut si iarba va fi imbatranit....."
frumoase versuri dar in acelasi timp sunt si triste
RăspundețiȘtergereversurile sunt triste dar foarte dragute :D :x
RăspundețiȘtergereexact...frumoase dar triste:(
RăspundețiȘtergerehmm... da foarte frumos scris(chiar nu sunt versuri nu stiu ce vad ceilalti)...dar stii ce mi se pare si mai trist? felul in care au raspuns cititorii tai la acest text care insemna multe... eu as fii propus o intrebare :D ce ati face daca ati ramane singuri pe lume?
RăspundețiȘtergere:)) moment inteligent.... Sora mea oricat de mica si nestiutoare ar fii in inocenta ei de 3 ani spune niste chestii foarte inteligente...citeam acum articolul asta in blogul tau si ea tocmai invatase o noua expresie care nu stia ce inseamna: "e prea tarziu" si iata-ma contempland poza aceea uimitoare in timp ce ea canta fericita prin casa : 'sac sac e prea tarziu!'
RăspundețiȘtergerem-au intrebat multi oameni ce mi-au vizitat blogul daca ,,versurile" sunt facute de mine.
RăspundețiȘtergere1. ele nu sunt versuri, e pur si simplu un fragment
2. da, fragmentul e scris de mine