luni, 27 decembrie 2010

The man

And a man sat alone, drenched deep in sadness. And all the animals drew near to him and said :
" We do not like to see you sad... Ask us for whatever you wish and you shall have it."
The man said:
"I want to have good sight." The vulture replied :
"You shall have mine."
The man said"
"I want to be strong." The jaguar said:
"You shall be strong like me."
Then the man said:
"I long to know the secrets of the earth." The serpent replied:
"I will show them to you."
And so it went with all the animals. And when the man had all the gifts that they could give... he left. Then the owl said to the other animals:
"Now the man knows much and is able to do many things... suddenly I am afraid."
The deer said:
"The man has all that he needs, now his sadness will stop." But the owl replied:
"No. I saw a hole in the man... deep like a hunger he will never fill it is what makes what him sad and makes him want. He will go on taking and taking until one day the world will say: "
"I am no more and I have nothing left to give..."




Truth. Apocalypto.
Real...

sâmbătă, 18 decembrie 2010

In deriva

Azi am iesit pe afara. Great day, though. Am un sfat pentru voi. Niciodata sa nu va luati adidasi cand iesiti iarna. Bine , la mine e si chestia ca ai mei sunt mai jerpeliti. Ma rog. O zi grozava, oameni grozavi, chestii grozave, si prima mea zi in care m-am batut cot la cot cu zapada cu o tipa. Bine.. nu orice tipa. Intelegeti voi.
Pe langa toate astea am vazut ceva de nota 200. Ati vazut vreodata afisele cu serialul ala de pe HBO "In Deriva" ? Ei bine daca nu stiti e un serial care se numeste asa. Din cate stiu nu are nico legatura cu vapoare esuate sau chestii. Dar azi :



am vazut asta. Erorare logica? Sau nu. God knows. Astept sa comentati :))
REAL :D

vineri, 10 decembrie 2010

Road

Azi am avut o senzatie ciudata. Eram pe o strada lunga si pustie. Sentimentul ma duce cu gandul la cele doua melodii :


si



\m/. Rece, pustiu, frig. Emptiness.
Real....

Jeg jeg jeg

In ultima postare v-am zis de blocurile alea. Am reusit sa fac doua poze :





si asta :




Nu sunt cine stie ce poze reusite, arata doar realul. Sunt prea obosit sa incep cu prelegeri.
Nu aruncati chestii pe strada!
REAL

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Old school

Old school pentru ca nu am mai scris demult faze cu cersetori and stuff. Din toate weekend-urile posibile, cred ca this is the worst. A trebuit sa fac exercitii la matematica pana mi-au iesit pe nas la meditatii. (7 ore si ceva) Ei bine, in drum spre casa incepe un pui de tigan : ,,Deschide usa, crestine...." bla bla bla and the same old fucking story. Pe la sfarsit face : "Vreau cash vreau cash, sa fiu pe sistem". Fiind la capitolul mijloace de transport, am dedus ca putem sa mai numim un autobuz sau troleu, cacastoare sau WC mergator. De la un timp incoace nu stiu daca a existat vreo zi in care sa nu mi se imbolnaveasca plamanii, sa imi vina sa imi dau duhul in autobuz de duhoarea imputita de aurolac jegos. Azi spre exemplu, in spatele troleului era o baltoaca imensa de urina in mijlocul careia sedea imparateste un aurolac cu punga sa in mana. Sau acum doua zile cand toata lumea se inghesuia in fata autobuzului deoarece in spate isi facea nevoile un alt boschetar. Si, sincer sa fiu e o noua moda de WC-uri care pur si simplu ma da pe spate. Nici macar nu se mai respecta WC pentru femei si WC pentru barbati, toata lumea, urca in autobuz, se "relaxeaza" si pleaca. Sa va ia naiba de nespalati. Zic asta pentru ca mai rar vezi femei aurolac. Insa am vazut eu si d-alea care isi faceau nevoile in mijloace de transport. Nu stiu cum se face ca eu le vad pe toate. Parca sunt un magnet care atrage toate mizeriile, eu trebuie sa vad toate porcariile God dammit! Si mai frate, sunt frustrat! Inteleg, folositi autobuzele pe post de toaleta dar macar dus sa va faceti sau ceva. Te urci in masina si daca nu pute a rahat pute a transpiratie. Sa iti vina sa te urci pe pereti. Instant, ti se dezvolta un sentiment de claustrofobie extraordinar. Prefer sa merg pe jos, sincer sa nu ma complic sa se uite toti ciudatii la mine ca la monitorul oficial sau sa ma imput de mai stiu eu ce jeg. Vorbind de monitorul oficial, ma urc saptamana trecuta in tramvai si un grup de batrani erau ceva gen O.O . Bai frate?Am ceva pe fata? Not. Am dat muzica din casti mai incet sa aud ce vorbesc: incredibil de previzibil; cei cu plete stiti. "Vai dar ce par lung au tinerii de astazi, dar ce haine cu draci pe ei si ce muzica or asculta". Replica reprodusa dupa batranica aia. Eh. Mai si totusi mi se pare asa de funny ca poti sa folosesti mijlocul de transport in atatea moduri. RATB intr-un cuvant. Dezvoltat : Regia Autonoma de rahaT Bucuresti.
Asa. Hu..abia m-am incalzit. Mai oameni buni, am vazut azi ceva....mai mult decat oribil. Asa, de-a lungul unei strazi niste blocuri. Fiecare bloc avand gradina proprie. Ma, cred ca nici la porci nu e in halul ala de mizerabil. Si nu erau ghetori ca in rahova sau ceva erau niste blocuri de prin centrul Bucurestiului. Nu mi-a venit sa cred. INCREDIBIL. Sticle, hartii, pachete, chestii pe metrul patrat. Fix ca la groapa de gunoi. MAI OAMENI TRAITI ACOLO. Daca nu pentru voi, macar pentru de-astia ca mine defecti la creier faceti curat acolo. E INUMAN. Va place sa traiti intr-o groapa de gunoi. Bai, daca mai trec pe acolo o sa va fac niste poze sa va minunati si voi. Este dezolant. E ceva gen: iesi din bloc si incepi sa vaslesti pana la marginea trotuarului prin gunoaie. Chestiile astea te distrug si moral, si fizic. Daca voi v-ati obisnuit sa traiti acolo de ce nu v-ati duce frumos la groapa de gunoi? E aproximativ la fel, v-ar fi probabil la fel de bine. Inca odata va spun, cititorilor, nu erau ghetouri. Erau blocuri normale din sectorul 2. Macar voi , care imi cititi postarea ajutati Romania spre a fi o tara mai buna si nu mai aruncati pe jos chestii. Macar atat, va rog. Sa ne luam toti de manuta sa facem ceva bun, va rog. M-am saturat de mult timp.
Huuu. Sa ma mai calmez si eu. E foarte ciudat cand scrii o postare, si iti da adrenalina melodia pe care o asculti. Depinde si de starea de spirit pe care o ai. Eu, am o stare de descreierat, dement, scapat din lanturi.

Ar fi fost tare sa ascultati asta in timp ce citeati. :))
Ma rog, o sa incerc sa fotografiez acolo dar nu promit nimic. Pana la urmatoarea postare.....nu stiu ce sa va mai zic.. Incercati sa fiti voi mai buni si ceilalti poate poate vor urma exemplul.
REAL \m/

duminică, 14 noiembrie 2010

Scarab Ankh



Cand eram mic vroiam sa devin egiptolog. Imi placea foarte mult Egiptul antic si cultura acestuia. Ieri am gasit formatia asta geniala care combina egyptian themes cu brutal death metal. Absolut perfect.
REAL.

luni, 8 noiembrie 2010

Noiembrie

Un noiebrie cald pana acum..totusi atat de rece! Un vant care matura frunezele ziua-ntreaga si un cer gri. ,,Cri cri ci, toamna gri, nu credeam c-o sa mai vii...". Zile fara sir, fara rost pline de emptiness. Rutina si iar rutina. Parca nu era asa...parca.
As fi vrut sa fac niste poze, you know.. like the old times. Leaves, trees, streets and stuff. But I don't know if I have enough time. I'll try.
Bataie pe locuri in autobuz frate:|. Deci am inebunit. In ultima vreme vad mosi si babe care se bat saracii pentru locuri. Daca ati vazut filmul 300 , poate va amintiti cum se impingeau aia. Asa e in autobuz. Se omoara intre ei ca la Termopile. Defapt nu numai batrani. Am vazut si pusti de varsta mea, poate chiar mai mici. Ingrozitor. Parca locul ala e cine stie ce comoara. Pe langa faptul ca , mai nou, intr-o calatorie simpla ma simt ca un cartof care se prajeste in tiigaie. Cum freci tigaia de aragaz , asa te freaca soferul: frana, acceleratie, frana acceleratie s.a. .
offf. Romanica.
So..comclusion: sper sa fac niste poze; see ya' next time,
REAL.

vineri, 29 octombrie 2010

Cuvinte

Ce greu e sa spui cateodata niste amarate de cuvinte! Dar, si cat primesti dupa. Limba pe care o vorbesti devine atat de complicata cand trebuie sa spui exact ce trebuie. Cuvintele sunt uneltele cu ajutorul carora ne intelegem intre noi si ne aratam sentimentele, trairile unii fata de ceilalti. E mult mai simplu sa zici ,,sa-mi bag p*** in mata!" decat ,,Ipotenuza la patrat este suma patratelor catetelor.". Dar este doar un exemplu. Nu ma refer neaparat la o teorema din matematica, ma refer la adevar. Adevarul este cel mai greu sa il exprimi. Aici o sa generalizez pentru ca nu vorbesc neaparat de adevarul ,,Mami am un 4 la chimie."; ma refer la adevarul in care traiesti si care te inconjoara; uneori il vezi , uneori nu.
Fiecare avem un moment de claritate care iese la suprafata; depinde doar cand si cum. Chestia asta am realizat-o de ceva timp insa astazi s-a conturat mai bine. Vreau sa ajung la un sfat pentru voi , cei ce cititi chestia asta: Fiti sinceri, cat se poate de sinceri. Puteti sa fiti sau sa nu fiti de acord acum, insa mai tarziu o sa vedeti ca am dreptate. Dar inca odata; nu ma refer neaparat la sinceritatea de genul notelor. Ma refer la sinceritate, asa..in general.
Mult noroc.
Al vostru, Real.

marți, 26 octombrie 2010

Tiganu' si casetofonu'

Pai, faza extrem de amuzanta. Dupa ce am plecat de la liceu, m-am dus in statia de autobuz. Si astept...si astept...si tot asteptam pana ce, de la orizont, se iveste micul ,,Sandel" cu casetofonul pe umar. Nu stiu in ce videoclip am vazut un tip ,,rapper" cu un casetofon dupa el. Si acest Sandel, cu casetofonul lui, mergea asa..mai cracanat, scuipand la fiecare 2 metri. Din casetofon rasunau, duduiau, manele. Omu' era si el fericit. Pe aici pe colo, mai canta si el pe langa casetofon, ca vorba aceea- ,,Tiganului cand ii e foame, canta" .
Foarte tare omul. Dansa , canta cu casetofonul de ,,mare valoare" pe umar.
Romania, te iubesc.
Real.

marți, 12 octombrie 2010

Plictiseala

O sa incep prin a va spune salut / buna. Stiu ca nu am mai scris de ceva timp. Faza e ca nu puteam sa stau aiurea, fara sa mai scriu ceva. Nici acum nu prea am vreo idee de ce anume sa scriu. Mi se pare ca zilele trec aiurea fara niciun sens. Te scoli, mananci, pleci, stai la liceu, pleci, ajungi acasa, mananci, scrii ceva, te culci...Bine asta e un rezumat. Rutina m-a izbit. Pe langa asta e toamna, e frig e ud. Si vine iarna...off. In fine. Maine e miercuri, astept vinerea as usual.


Cred ca ati auzit de Pink Floyd. Au melodia asta Good-bye blue sky, si m-am gandit ca se potriveste cu starea mea de spirit.
Mai vorbim, Real.

luni, 27 septembrie 2010

John Lennon

Imagine all the people living life in peace.


Imagine there's no Heaven
It's easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today

Imagine there's no countries
It isn't hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will be as one

Imagine no possessions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will live as one

John Lennon. Un miliard de cuvinte nu pot descrie cat de geniala este melodia. Chill out and listen to it.
Al vostru, REAl.

duminică, 19 septembrie 2010

Red Bull Flugtag 2010

Am asteptat festul asta de gand am primit un fluturas cu el pe langa cismigiu. Ce sa zic... Am fost acolo pe la 12 cu multi prieteni si am asteptat sa vedem care e treaba; dj-ul schimba o melodie la 30 de secunde, nu o lasa pana la cap..in fine. A fost foarte tare. Tot evenimentul a fost prezentat de Dani de la emisiunea de dimineata de pe Antena 1. La inceput un tip a sarit dintr-un avion cu parasuta:) Tare omu'. Pe urma (eveniment nefericit) prima concurenta care a sarit cu un pian si-a rupt sira spinarii din cate am inteles, in rest totul a fost ok. Lume multa(parca se dadea paine). De asemenea mai era acolo un tip care se tot invartea cu un ski-jet. Pe la jumatatea evenimentului am plecat cu niste tovarasi in cismigiu.
Nice memories guys:)
REAL

joi, 16 septembrie 2010

Nirvana

Eu ascult Nirvana de prin clasa a 6-ea.
Am vazut odata un comment pe youtube: ,,Give us Kurt, back we give you Justin Bieber and Lady Gaga". Sunt total de acord:)
Peste tot sunt numai ratati cu melodii tampite; fratilor voi nu stiti ce e aia muzica:|
Asa ca m-am gandit sa va dau un pic de Cobain :). R.I.P.



Asta e o melodie epica.
Cam atat pentru azi. Ah da si vroiam sa va mai spun ca am niste colegi foarte tari. Aproape m-am obisnuit cu ei; respect fratilor:)
REAL

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Good bye, old friends.

De luni incolo, nu ne vom mai vedea zilnic. Ma simt foarte ciudat.
Cei 4 ani petrecuti alaturi de voi au fost absolut magici. Atata distractie chiar si in orele in care faceam febra pentru ca nu ne facusem temele.
Scriu asta din dorinta de a mai petrece macar o saptamana alaturi de voi. O ultima saptamana cu tot tacamul, teste, certuri, batai si tot ce facea 8C-ul.
,,Golanii de la 8C". Da , noi am fost; si ma simt foarte mandru de asta. Si stiti de ce? Pentru ca fac pariu ca la liceu nu vor mai exista urletele venite din iad ale lui Bursuc sau sunetele de bestii scoase de Iorda sau Mihnea ocazional si Dragos in timpul orelor. De asemenea si vibratul sau trantirea cu banci.
Probabil ca nu voi mai sta alaturi de restul clasei copiind tema la chimie. Va amintiti? Cele 10 minute erau esentiale pentru tema.
De asemenea nu cred ca va mai fi vreun ,,Politia capitalei" sau ,,Tugulici". eh.
Imi va lipsi si teroarea ,,buricilor". Sau zilele bune in care taram noi, toti oameni de clasa a 8-a in clasa. Saracii...
Respect, fratilor.
REAL

marți, 7 septembrie 2010

One year celebration

Anul trecut pe vremea asta am scris prima postare, deci se face un an. Multumesc tuturor celor care imi citesc blogul:)
REAL

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Un nou pas in viata

Nu stiu cum sunteti voi, insa eu am cazut intr-o stare de anxietate, de pe 1. Iar o luam cu scoala, respectiv cu liceul. Pentru mine insa incepe acest liceu. Noi experiente, noi profesori, noi colegi... noi aventuri.
Speram ca vacanta sa nu se mai termine, cum a spus si Momo. Eu cred ca are dreptate. Vara asta pentru mine a fost cea mai geniala dintre toate. Plina de peripetii; plus statul afara de la 12 pana la 24. 11:30 fiind ora generala de trezire. Toata ziua, ca furnica de colo-colo. Nici o clipa locului. Cand ajungeam seara acasa, obosit dupa toata fataiala, mai stateam si la televizor pana tarziu.
Dintre toti colegii care i-am avut au venit cu mine in liceu vreo 5, printre care si Bristena (open for fun). Daca ai una ca ea in liceu, scoala, ce-o fi, esti, dupa cum am mai spus open for fun.
De la acesti 4 ani ma astept la distractie, cat se poate de mult. Bine, ca in oricare alta unitate de invatamant trebuie sa existe si acei profi care iti dau 3 daca nu zici nustiu ce sau alti profi care iti dau 3 daca tu chiar nu stii. (e o diferenta, credeti-ma). Cel putin eu, in generala cand luam o nota mica si chiar nu invatasem eram impacat cu inima. Dar dupa ce stateam o seara intreaga sa tocesc tampeniile din caiet si a doua zi sa ma arda pentru ca am omis nustiu ce mi se parea absurd.
A trecut. Sper sa fie ceva mai...bine. Sa spun deci, liceu here I come.
De asemenea imi salut fostii colegi, pe absolut toti chiar si pe Traian:). Fratilor sa aveti parte de cei mai tari ani :).
Salut si ceilalti oameni care tocmai au intrat la liceu.
Bafta tuturor.
Real.

PS: Stiti ca scoala incepe pe 13, nu?
1. 13 numar ghinionist
2. I hate Mondays ...

joi, 12 august 2010

Ego Drama

Acum ceva timp ascultam numai Dark Tranquillity. Timpurile s-au mai schimbat si ascult si alte trupe. In seara asta insa, vorbind cu o prietena mi-am amintit de aceasta melodie extraordinara. Pur si simplu o respect foarte tare. Pentru mine e o opera. Nu stiu ce credeti voi. Melodia asta e o parte din mine. Respect , DT.

I really hope you liked it:).
Real.

miercuri, 4 august 2010

A trip to Austria










EI bine, pe langa mizeria dezolanta si blocurile gri ale Bucurestiului, am facut o mica escapada. 7 zile in Austria. A fost absolut FENOMENAL. Frate : O TARA CIVIlIZATA. Cel putin prima chestie interesanta care am vazut-o au fost muncitorii care ...MUNCEAU. La noi .. dupa cum bine stiti, nu munceste nimeni.
Pe langa asta, autostrazi frate. Deci ieseai de pe una si intrai pe alta. Si nu..cu 2 benzi pe sens. CU 4. Bine, acum nu fac asa ca un disperat. Faza e ca m-a izbit o diferenta incredibila fata de Romanica noastra. Oameni care nu fac zgomot la coltul strazii, nu seminte pe jos, nu rahat de caine pe strada..etc etc.
Apartamentul din vila aceea micuta in care am stat a avut o priveliste de pe balcon...absolut..mirifica :


Bine, poza nu-i chiar atat de reusita dar va spun era absolut geniala.
As vrea sa va mai arat cateva poze:














As putea sa continui la nesfarsit cu pozele. Daca mai vreti, spuneti. Pana atunci, mai vorbim.
REAL

sâmbătă, 17 iulie 2010

Scarba

Astazi am vazut ceva teribil. Nu va doresc sa vedeti si voi asta. Facand abstractie de faptul ca am avut o zi exceptionala, sunt scarbit. Cred ca nu exista zi in care sa nu vad ceva mizer. Ei bine, eram in pasajul de la Universitate, vrand sa plec spre casa. Din intamplare, am vazut o femeie coborand pe scara rulanta. (femeie mai gypsy, bineinteles). Crezand ca nu o sa se inatmple nimic interesant am intors capul. Cu coada ochiului ,insa, am vazut ceva: femeia a scuipat ca un taran. Atunci mi-am concentrat privirea pe ea, crezand ca nu am vazut bine. Mai departe insa, nesatula fiind, a mai tras un scuipat cu sete, asa, cat colo. Eram UIMIT. Hai, cu cocalarii mai esti obisnuit sa ii vezi scuipand dar o femeie?O FEMEIE?! Bine, ironia este ca era gypsy; asta aducand un grad si mai mare de dezgust.
A fost dezgustator. Daca ar fi sa ii dau o nota pe o scara 1-10 acea nota ar fi 8.
Mai vorbim.
Real

vineri, 16 iulie 2010

Anti-Manele

Presupun ca stiti deja starea mea de spirit cand aud manele. Video-ul asta am vrut sa il pun pe blog, asa ca....Enjoy.

duminică, 11 iulie 2010

Low life

Nu am mai scris de ceva timp. Lene. Cateodata lenea te ia, te invaluie si te chinuie. Cam asta am patit si eu. Dormi si deodata te trezesti uitandu-te la ceas: 11:59 si iti spui ,,Cacat iar m-am trezit tarziu..." Este un iad al vacantei sa te plictisesti.
Intr-un sfarsit mi s-a ivit ocazia sa ies din acest iad acum 2 saptamani: am plecat in tabara la mare. Unde am stat noi eram rupti de lume intr-o padure unde uitai de plictiseala de acasa si de Bucuresti. Pur si simplu stateai intr-un foisor alaturi de amicii tai si jucai carti. Dimineata plaja a.k.a. balaceala si seara plimbare a.k.a. parc de distractii. Nici nu iti dadeai seama ce repede trece timpul avand il vedere ca tineai ochii deschisi pana pe la 4-5 dimineata. Altfel spus, traiai din plin.
Am avut parte de niste momente extraordinare cum ar fi strecuratul in camera la 5 dimineata sau bataile cu pachete de servetele (oricat de imbecil ar suna). Bineinteles , ca in orice tabara trebuie sa existe un mos care bata pe toata lumea la cap sa se culce. Noi ii spuneam ,,MeMe" (nu stiu de ce). Acest MeMe avea un mod de a tipa la 3 noaptea incat putea sa scoale si mortii. Il lasai sa tipe si apoi faceai glume pe seama lui(saracul).
Ce a fost si mai palpitant era faptul ca noi stateam intr-o cabanuta cu pereti extrem de subtiri. Daca ziceai ,,pss" se auzea in toata cabana; rezultatul: Urla MeMe pana isi dadea duhul; apoi faceai galagie. Sa nu mai vorbesc de troncanit si bubuit. Cu toate astea a fost o tabara geniala. Mai ales ultima seara care a fost superba. [no comment]
La autocar, la plecare, am trecut prin niste momente super grele.(prefer sa nu dezvalui) Apoi am plecat. Cu cat ne apropiam de Bucuresti mai mult cu atata ma simteam eu mai posomorat.
Cand intr-un sfarsit ai ajuns si cobori din autocar te trezesti din vis si iti vine sa fugi sa nu te gandesti ca ai ajuns.
11:59 a doua zi de la sosire. M-am trezit in aceeasi casa si acelasi pat. Iar dormisem pana tarziu.
Singurii care ma tin departe de realitate sunt prietenii mei, si ma bucur in fiecare zi ca ii am.
REAL

luni, 14 iunie 2010

Texas Cries



M-am uitat pe youtube la cateva trupe pe care le ascultam mai demult si am dat de Element Eighty. Sunt niste tipi prea tari.

vineri, 28 mai 2010

Imbecil obsedat

Este vorba deci, cum spune si titlul despre un imbecil obsedat. De fiecare data, cand ma intorc de la scoala, ajung in cartierul in care locuiesc si la coltul blocului in fiecare zi se afla un grupe de... ,,oameni". Ei bine, pe mine aceste fiinte ma fascineaza. Presupun ca stau toata ziua acolo, mananca seminte beau bere si asculta manele. Intr-o zi, am surprins un tablou mirific. Un tip preda elevilor sai despre actul sexual. Si vorbea cu atata indarjire si daruire incat ochii ii se umpleau de imagini ,,extraordinare". Acesti elevi erau absolut cuprinsi de intensitatea momentului pe care il traiau. Incercau cu cei 0,0000001 neuroni sa priceapa cuvantul folosit de profesor folosit la fiecare 2 propozitii. Acest cuvant se pare, este folosit si ca dizgratie , si ca aprobare si ca negare, si mai ales in expresiile: ,,Dute-n ...." Sau ,,Bagami-as ". Revenind la tablou: Profesorul gesticuleaza si exemplifica , foloseste cat mai multe expresii si imagini ,,artistice" . Elevii privesc si se gandesc probabil la urmatoarea seara in care vor avea o partenera sa puna in practica teoria invatata.
Pe mine unul MA SCARBESTE, IMBECILULE. Pe acolo trec si copii mici si oameni batrani; iar acel imbecil nu vorbeste macar mai incet. Atat de detaliat descrie peisajul incat daca imi e foame si vreau sa mananc dau de el la coltul strazii il aud si nu mai pot sa mananc. Pentru astfel de jigodii stomacul meu era pur si simplu revoltat in ziua aia. Pentru acestia, probabil multi oameni se gandesc cu groaza : ,,Cum Dumnezeu poti sa mananci?".
Deci ideea principala: urasc oamenii care vorbesc despre reproducere in gura mare. Mai ales cand IMI E FOAME.
Pe langa faptul ca de fiecare data cand fac dreapta, imi trebuie o lopata ca sa imi fac carare printre mormanele de seminte si sticle goale , mai jigodiilor. Si cosul de gunoi e la doi pasi de voi!!!
Si inca ceva: de ce toata lumea cand injura, injura de mama? E o intrebare careia nu i-am gasit raspuns. Poate ma lamuriti voi.
PS: Chiar as vrea sa va stea in gat semintele alea!
R.E.A.L.

duminică, 23 mai 2010

Expresii

Chestiile pe care vi le spun acum, le-am observat de mai mult timp insa nu mi-am gasit cuvintele potrivite pentru a le exprima. Este vorba despre expresii. Fiecare om are cate o expresie, cate o personalitate. Va voi vorbi ,deci, despre oameni si expresiile lor.
Ca oricare alta sunt si eu o persoana, individ, om...cum vreti sa-i spuneti. Am lucruri pe care le iubesc si lucruri pe care le urasc. Simt, traiesc, vad observ. Observ ceva crud. Cand merg pe strada si sunt inconjurat de oameni imi place sa ii studiez. Dupa felul lor de a arata si a privi. Si acest ,,crud" este faptul ca la majoritatea lor vad o fata lucrata de fucking part of the life. Adica partea umpluta de rahatul pe care il inghitim zilnic toti. Intr-o privire poti sa citesti multe, daca stii cum sa te uiti. Sunt oameni care se ascund in ei insisi(poate cum fac si eu) oameni care vor sa iasa in evidenta, care pur si simplu sunt obisnuiti cu casual...etc. Dar cel mai des intalnesc privirea de om care ar zice in orice clipa ,,screw this". Omul acela care nu primeste nimic nou, nimic frumos si munceste ca un sclav. [Acum fac aluzie la imbecilii astia din guvern care se sterg cu bani la fund]. Omul acela profund indurerat care urla dupa ajutor si toata lumea il ignora. Defapt toti ne ignoram pe toti. Fiecare ar vrea sa fie ajutat in felul lui. Insa cu toate mizeriile din lume unii chiar sunt speriati. Am vazut oameni mergand pe strada care nu ridicau capul din pamant si daca isi scoteau telefonul si-l scoteau cu mare grija, uitandu-se in dreapta si stanga. E normal? Am auzit la un om extraoordinar fraza: ,,Unde esti tu Tepes Doamne?" Acum, eu o folosesc zilnic.
Omul este ceva incredibil, cateodata prost cateodata fascinamt. Pentru mine, oamenii oscileaza intre aceste extreme; fiecare cu felul lui. Sunt oameni pe care ii apreciez enorm si le-as multumi ca exista si oameni pe care imi vine sa ii trag in teapa/ fierb/ jupoi/ impusc, depinde in ce stare sunt.
Cum am spus si la inceput, sunt intristat ca vad atatea fete inudrerate. Oameni care munciti din greu si castigati putin, care injura cand il vad pe ,,acel chel" la televizor care nu suporta sa stea intr-un autobuz imbacsit, care atunci cand vad un prost spun ,,vai cat de prost e" aveti respectul meu.
Si cam atat cu subiectul ,,expresii"
Vroiam sa va mai spun ca am vorbit cu Ana. Se simte mult mai bine si a facut niste progrese extraordinare. Bravo. Ana sa stii ca inca te iubim. Nu te-am uitat.
Si inca ceva. O sa incerc sa fac un film. Defapt o poveste prin Bucuresi. Sper sa o rezolv curand.
Multumesc ca nu ma injurati ca nu am mai scris.
Real.

luni, 10 mai 2010

Anunt

Deci, sunt intr-un impas. Tobosarul din trupa a iesit saptamana trecuta si de atunci tot caut oameni care se pricep la tobe. Ideea e sa fie foarte experimentati; am nevoie de tot ajutorul posibil. Daca cunoasteti vreun baterist va rog, spuneti-mi si lasati-va id-ul la comentarii. Multumesc mult.
Real.

joi, 29 aprilie 2010

Soldier Side - music video

     In sfarsit am descoperit cum sa pun videoclipuri. Da stiu, epoca de piatra, dar iata:

miercuri, 28 aprilie 2010

Pe frontul de vest nimic nou -Erich Maria Remarque

     Deci, cum v-am promis ca o sa va scriu rezumatul cartii ei bine, ma tin de cuvant. Here we go.
     Cartea este defapt un monolog, al lui Paul Baumer (personajul principal). Intamplarile petrecute de el sunt relatate la persoana I.
     ,,Ne aflam la 9 kilometri in spatele frontului", incepe Paul. Grupa din care facea el parte tocmai plecase din primele linii ale frontului si tocmai terminau de mancat. Acest inceput este defapt o intriga. Mai departe se descrie ratia de mancare si mai ales importanta portie de tigari pentru fiecare soldat. Dupa aceasta descriere incepe expozitiunea propriu-zisa , adica, aflam alte personaje, si cum au ajuns ele pe front. Crud este faptul ca ei aveau intre 17 sau 25 de ani. Oameni tineri. A fost o realitate. Unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Paul a fost Stanislaus Katezinsky, dealtfel si conducatorul grupei lor. In timp ce ei savurau mancarea, momente care vor aduce fericirea pe fata cititorului deoarece momentul mesei este ca o relaxare din toata vrajba si urgia frontului. Toti oamenii impreuna cu Paul au fost intr-o clasa la liceu. Si dirigintele lor, i-a obligat prin cuvinte inaltatoare sa se duca la razboi. Oamenii din orase si sate vedeau razboiul ca pe ceva demn de onoare , insa, in realitate nu era decat ceva care te transforma intr-o bestie.
     Un bun exemplu de acest fel este in apararea de la cimitir. Cum se intorceau ei din primele linii au fost luati prin surprindere de obuzele inamicilor. (englezi). Pe acolo se afla un cimitir. Stiti, cum e pamantul ala usor ridicat deasupra fiecarui mormant, sodatii se adaposteau acolo sau in palnia unui obuz deja explodat. Cum ne explica Paul , un obuz nu poate pica de doua ori in acelasi loc. Dupa toata aceast cosmar soldatii isi ridica usor capul. Ni se descrie o imagine apocaliptica a unor sicrie iesite la suprafata cu bucati de oameni si sange peste tot. Cruci rupte si oameni care urla. Un tanar, care intrase cu Paul intr-un dialog, inainte de atac, avea acum abdomenul zdrobit, intr-o supa de oase si mate.
     Intr-o alta lupta pe front de data asta asteptau in trnsee sa iasa la atac. Intotdeauna nou venitii erau fricosi. Exista cazuri in care soldatii se luau la bataie cu cei care sufereau de frica, calmandu-i. La atac, cand ieseau din transee incepeau sa urle mitralierele. Soldatii erau secerati. Atii incercau sa taie sarma ghimpata. Plasau capcane, aruncau grenade de mana, si se luptau crp la corp. Acest fel de lupta este la fel de crud. Aflam ca baioneta se rupea cateoata si nu mai puteau sa o foloseasca, astfel ei omorau inamici cu sapa; si inamicii- francezi sau englezi, tot tineri erau.
     ,,Pentru mine, frontul e o valtoare halucinanta.(...) Pamant- pamant -pamant!. Pamant, cu cutele, cu gropile, si cu adanciturile tale, in care te poti arunca si pitula. Pamant - in inclestarea groazei, in spasmul distrugerii, in urletul de moarte al exploziilor, tu ne-ai dat uriasul val imbietor al vietii castigate" . Aceasta este o strigare de slavirea a soldatilor pentru pamant, in care se puteau ascunde.
     Inca un aspect ingrozitor este descris atunci cand ei se indreptau spre front. Tot luati printr-un atac surpriza, un detasament de calareti treceau pe acolo. Caii au fost loviti din plin de obuze si sfartecati. Unora, printro descriere macara, le atarnau matele pe afara in timp ce mergeau si urlau. Unii oameni strigau sa ii impuste direct ca sa nu se mai chinuie.
     Dupa un anumit timp petrecut in razboi soldatii aveau dreptul la ,,permisie" .Un fel de concediu. Aici am gasit partea care m-a revoltat. Paul a ajuns acasa pentru 14 zile. Se intalneste cu mama, tatal si sora lui. Iese cu tatal si cu prietenii lui la o bere. Acesti prieteni ai parintelui tot spun de strategii si de tactici care ar putea aduce victoria in razboi. Si cum am spus si la inceput, se gandeau la razboi ca la ceva bun si demn de respect. Paul statea si se uita neputincios la acei prosti. Ei nu stiau ca acolo sunt actiuni demne de infern si sange. Oameni morti, ciuruiti de gloante si obuze, palnii umplute cu moloz si sange, sarma ghimpata, transee baioete rupte infipte in oameni, raniti, zgomote si bubuituri ca de iad, frica, panica si uzura. Toate astea caracterizate printr-un singur cuvant: razboi. Dupa ce a plecat de la masa, pe strada, Paul a auzit tramvaiul si s-a lasat repede la pamant crezand ca este vreun foc de artilerie. Dupa permisie s-a intors pe front. Acolo, el nu mai era obisnuit cu ,,salbaticia". Asa incat a injunghiat un soldat francez intr-o palnie adanca de obuz si dupa aceea a inceput sa il ingrijeasca. Dar fara reusita.
     Si a trecut mai mult timp. Intr-o zi, ranit de o explozie a murit si Kat.(Katezinsky). A fost ultimul lui prieten. Ceilalti erau dusi demult. Zilele care se scurgeau, (1918) nu mai erau asa groaznice. Parca si razboiul se plictisise. Dar Paul ,,A cazut in octombrie 1918, intr-o zi care s-a scurs atat de linistit pe campul de lupta incat comunicatul oficial s-a putut margini la fraza: Pe frontul de vest nimic nou. A fost gasit cu fata in jos, rasturnat in tarana, ca si cum ar fi dormit. Cand l-au intors, au vazut ca nu s-a putut chinui mult ; trasaturile lui aveau o expresie atat de senina, incat parea aproape multumit."
     Si asa se termina. Un fragment prea scurt. Cititi cartea. Eu am gasito la un anticariat dar voi puteti sa o luati de la colectia aia... Adevarul parca. Nu stiu sigur. Doar cititi-o.
     End.

vineri, 16 aprilie 2010

Days

     N-am mai scris demult. Am avut multe idei dar nu mi-am gasit cuvintele potrivite pentru a-mi descrie ideile. Defapt am ajuns un robot. Home school, home school, si asa mai departe.
     Vroiam sa va spun care e faza cu poza cu soldatii. Anul trecut , un profesor de istorie ne-a dat sa citim [facultativ] cartea ,,Pe frontul de vest nimic nou" , pentru o nota de 10. Atunci, eram la lectiile cu Primul Razboi Mondial. Si, ma rog, dupa 2 saptamani citisem cartea. Dar, asa.. la repezeala pentru nota. Si nu prea intelesesm mare lucru din ea, ca nu imi statea mintea mie la ce scria acolo. Acum 3 saptamani, am gasit cartea pe birou. Si am citit primul capitol. Am ramas socat. Citisem ca un bezmetic fara sa inteleg esenta (anul trecut). Si, captandu-mi atentia, am inceput sa ii studiez fiecare propozitie. Acum, pot sa spun ca ador aceasta lucrare. Poate o sa postez si rezumatul sau, si cu toata placerea va spun : fratilor, este absolut geniala. Cartea, am gasit-o la un anticariat dar acum mi se pare ca apare saptamana urmatoare sau cealalta la una din colectiile alea Adevarul sau alt ziar. Nu stiu sigur. [ ,,Pe frontul de vest nimic nou" de Erich Maria Remarque]
     In alta ordine de idei, sunt super bucuros ca a venit primavara. Nu stiu daca am mai spus dar e anotimpul meu preferat. 'bia astept sa ies sa fac o serie de poze. Pff. Deja fac atatea promisiuni. Poze, rezumat. Fratilor sper sa ma tin de cuvant.
     Vreau sa iti multumesc mult, Stefan pentru ca mi-ai acordat titlul de ,,oficial fan al System of a Down". Adica , nu oficial oficial. Stati sa va povestesc. Stefan e un prieten [si coleg de trupa] care asculta SOAD. Si imi zicea : ,,Frate asculta SOAD". La care replica mea eterna ,,Ce ma? Nu ca sunt usurei" . Replica de om tampit. Si intr-un final am ascultat. La inceput cateva melodii, pe urma din ce in ce mai multe. Si, intr-o seara, ascultand pana la nebunie, mi-am dat seama ca el avea dreptate. Si, acest titlu , pentru mine, reprezinta defapt iertarea acordata de Stefan pentru neghiobia mea; dar si faptul ca acum putem sa spunem cu capul sus, impreuna numele : Serj Tankian. We want you back guys:|. Si cam atat. Mersi mult, Stefan.
     Ps: Chiar in timp ce scriu aceasta postare ascult : System of a down - B.Y.O.B .
     Nu stiu ce sa va mai spun. Ah am uitat de toate porcariile care le-am vazut. Insa nu prea am neuronii la locul lor si nici dispozitia necesara ca sa va povestesc de alea. Azi chiar am avut o zi grozava. (Afara de testul de la chimie) In rest, multumiri profei de muzica si  lui Branco.
     Pai ramane sa va aduc pozele si rezumatul in doua postari diferite. Si pana atunci mai vorbim.
Real.
   

joi, 25 martie 2010

Soldier Side

Welcome, to the soldier side,
Where theres no one here but me....
People all grow up to die,
There is no one here but me.

Dead man lying on the bottom of the grave.
Wondering when Savior comes
Is he gonna be saved

Maybe You're a sinner into your alternate life
Maybe you're a joker, maybe you deserve to die
They were crying when their sons left
God is wearing black
He's gone so far to find no hope
He's never coming back
They were crying when their sons left
All young men must go
He's come so far to find the truth
He's never going home

Young men standing on the top of their own graves
Wondering when Jesus comes
Are they gonna be saved

Cruelty to the winner, Bishop tells the King his lies
Maybe you're a mourner, maybe you deserve to die
They were crying when their sons left
God is wearing black
He's gone so far to find the hope
He's never coming back
They were crying when their sons left
All young men must go
He's come so far to find no truth
He's never going home

Welcome to the Soldier Side
Where there's no one here but me
People all grow up to die
There is no one here but me
Welcome to the Soldier Side
Where is no one here but me.
People on the Soldier's Side
There's no one here but me
.


Also SOAD. Listen to it. It is incredible.

luni, 22 martie 2010

Respect

     Ma intorceam de la scoala pe jos, pe dealul Academiei. Era coada de masini pe langa mine. Ma uitam la fiecare in parte. O zi ca oricare alta, in care nu vezi nimic special. Insa azi am vazut. Cum urcam eu, dealul asa.. cu niste prieteni, pe langa noi, apare o Dacie. Una de-aia veche, albastra. Pe spatele masinii erau lipite 4 litere verzi si anume: "AC DC". Credeam ca ochii ma inseala. Apoi, din interiorul masinii am inceput sa aud muzica. Muzica celor de la AC/DC. Ce m-a surpins cel mai tare e urmatorul lucru. Frate, in masina, nu era vrun pusti, precum cei ca mine care sunt innebuniti dupa rock. Ci era un om, destul de batran, avea parul alb si lung, si parca, din cate imi amintesc ceva legat in jurul capului. A fost un moment genial. Eram tintit locului. Ma uitam fix in ochii omului. Acesta, s-a uitat la mine si mi-a aratat semnul specific cu degetelul mare mijlociu si inelar stranse si aratatorul si degetul mic ridicate. I-am raspuns cu acelasi semn si mi-a zambit. Omule, te respect. Sper sa ajungi vreodata pe blogul meu sa citesti asta. Te respect pentru ca asculti muzica celor de la AC/DC la varsta ta. Te respect pentru ca nu iti pasa de nenorocitii din jurul tau. Te respect pentru ca ai stiut din prima ce semn sa imi arati. Te respect pentru ca ma respecti si tu. Multumesc. Deci omul, este genial.

vineri, 12 martie 2010

Povesti


     Azi am vizitat cateva locuri speciale. Si iata. Fiecare loc mi-a spus cate o poveste.
     Ei sunt mici. Nu cunosc lumea inca. Sunt gemeni. Se vor ajuta unul pe altul mereu. In fiecare secunda vor fi alaturi pana cand toamna ii va desparti. Planta sau, mama lor, va avea grija de ei si de restul copiilor sai. O familie fericita. 
A fost odata, ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost un munte, de zapada, ce domnea peste taramul trotuarului si al soselei. Si acest imparat avea multi si multi slujitori. El, insa, dadea un razboi cu vremea. Razele soarelui patrundeau din ce in ce mai mult printre randurile ostasilor albi. Trei luni de zile, au asteptat aceste legiuni de raze sa biruiasca. Nu mai au insa mult. Calareti, pedestrasi, arcasi, toti cu zale si armuri aurii secera din randurile batranului rege. I-a trecut vremea. Fiecare fulg mort se transforma intr-o picatura de apa, sufletul sau intorcandu-se pe tarmurile indepartate ale Nordului. Aici, nu au mai ramas multi. Sunt refugiati printre siroaiele de apa de acolo. Isi asteapta sfarsitul. Probabil ca vor mai veni intariri, insa nu vor ramane nici ele prea mult timp. Vremea soldatilor galbeni a sosit. Si asa, au ramas baltile si lacurile de pe strazile Bucurestiului...
Aici este un burlan batran. Ma impresioneaza faptul ca sta de atatia ani aici si nu se vaita ca are rugina pe el sau ca e rupt pe undeva. Nu. El decat sta, sta si isi face treaba in liniste, ducand apa de pe streasina casei la pamant. Nici nu ii trebuie altceva. Casa are nevoie de el. Si el o ajuta. In liniste. Si o va ajuta mereu. Pentru ca o iubeste. Si sta tot timpul langa ea....
Cam atat pentru azi. Mai vorbim...

luni, 8 martie 2010

No more.

Mi-a ajuns. Nu mai suport atata zapada. Iar si iar si iar. Totusi, e 8 martie God dammit... Eram la scoala. Jucam basket. Apoi incepe sa fulguiasca. Imi venea sa innebunesc. Am ajuns acasa torturat de gandul ca suntem in martie si avem zapada. M-am saturat. Vreau sa vad din nou soarele, frunzele si culoarea ierbii. Imi sunt ca un vis indepartat, ca o aluzie ca o fata Morgana in rasaritul lui Martie....

sâmbătă, 6 martie 2010

Prisoner

Gata. M-am tuns. Te/va simtiti mai bine? V-am prelungit viata cu 35,24 de minute mai mult? Puteti sa dormiti mai bine diseara?

Mr. Jack

Hey Mr. Jack,
Is that the mouthwash your eyes
Hey Mr. Jack,
Is that the cause of your surprise
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
In the car,

On the side of the freeway in the….
Hey Mr. Jack,
Is that the trick of your disguise
Hey Mr. Jack,
Is that the cause of your demise
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
In the car,
On the side of the freeway in the car
In the car
On the side of the free way in the....

Seven A.M., morning, came to take us away
Little men, big guns, pointed at our heads
Seven A.M., morning, came to take us away
Little men, big guns, pointed at our heads
At our, at our heads

Your prospect of living is gone
You ran the light at dawn
Protectors on your back
Lights are on their track
You must now face authority
You’re nothing like me
You must now face authority
You’re nothing like me
Put your hands up, get out of the car
Put your hands up, get out of the car
Put your hands up, get out of the car
Fuck you pig
Fuck you pig
Fuck you pig
Fuck you pig
Put your hands up, get out of the car.



SOAD. Steal this album. Mr Jack

marți, 2 martie 2010

They're trying to build a prison for you and me.

,,Tunde-te" , ,,Tunde-te" . Care e problema profesorilor? E parul meu. Fac ce vreau cu el. Nu imi spune nimeni ce sa fac cu corpul meu. M-am saturat. Atatea probleme, atatea certuri, atatea mizerii. Aveti o problema cu mine? [nu specific cine]. Ofticati-va! Nu vreau sa va mai aud. Si nu numai profesori. Si nu numai problema parului. Multe altele. Multi altii. 
Nu mai ai voie sa zambesti pentru ca deranjezi ora. Nu ai voie sa stai cu mana in buzunar pentru ca nu e frumos. Ei bine, eu stau cu mainile in buzunar pentru ca asa vreau. Dar primesc o mustrare. 
Sa nu cant la chitara. Deranjez vecinii.
,,Ma scuzati ca am intarziat. Nu a venit autobuzul la timp". ,,Bine" (gandindu-se probabil ,,Haa inca un motiv pentru care as putea sa te pedepsesc.").
Mai avem si o pauza tampita de 10 minute in care nu putem sa inghitim bine sandwich-ul. Ne-a ramas pe gat. Pe urma intra cadrul didactic repede. ,,Ce faci?Mananci in ora?"
,,Ai termen pana pe data de...  sa te tunzi." De ce? Care e problema?
Copilul obosit dupa o zi execrabila la scoala sta pe scaun intr-un autobuz. Se urca o femeie. ,,Da-te jos!" (pe un ton mizer). El nu se da. ,,Tu nu auzi?". El sta in continuare linistit. Pe urma incep toti: ,,Vai !! Cei 7 ani de acasa!" . ,,Needucatule!" . ,,Nesimtitule!". Zau? Prietene, nu stiu cum te cheama, nu stiu nimic de tine. Doar mi-am dat seama ca esti frant de oboseala. Crede-ma. Ai TOT RESPECTUL meu. Si noi avem dreptul sa stam jos . Bine. Puteti sa imi spuneti ca nu am cei 7 ani de acasa. Copilul ala era, obosit. Se vedea pe fata lui. In niciun caz nu a fost ,,nesimtire".
Intr-un hol larg. ,,Bai copii..Ce faceti aici? Nu aveti voie sa stati pe unde trece lumea!" (Desigur era loc cu gramada) ,,Hai, afara. Iesiti mai repede!!!" Multumim . Palatul copiilor.
Ce e mai frumos decat sa stai intr-un tramvai la 7 dimineata cu 2 aurolaci care put ingrozitor si un tip care injura ingrozitor?Va spun eu:nimic...
Revenind la scoala, era un banc:
-Alo, Ionel? Ce ne-a dat azi la matematica?
-Cate-un trei.
Super nu?
Si inca imi spun sa ma tund.
Ma scuzati ca am scris intr-o maniera ingrozitoare; insa asa ma simt. Si inca odata, ca sa nu apara probleme: NU dau nume. See you next time...



sâmbătă, 27 februarie 2010

Happiness

I had a day full of happiness. That's all. Thanks to guitar friends.

vineri, 19 februarie 2010

Amintiri din autobuz

Sunt din diferite autobuze. Genial, nu? Sa incep iarasi cu ,,nesimtire, ignoranta si prostie"? Deja cred ca nu mai are rost. Daca o sa mai gasesc situatii de genul, o sa le fotografiez si o sa le postez. Pana atunci, va ramane voua sa comentati.

marți, 9 februarie 2010

99

Am primit si eu ,,leapsa" de la Lintu. Puteti citi pe www.smoked-hell.blogspot.com . Aceasta leapsa, consta in a scrie 99 de lucruri despre tine sau despre orice altceva. Here we go:

1. I'm a human.
2. Like any other.
3. Vrei traducere?
4. Sunt un om.
5. Ca oricare altul.
6. Cai frumosi. - replica extrem de cunoscuta.
7. Si deja ma gandesc ca sunt 99 de rubrici....
8. Cu ce sa incep?
9. Imi place verdele, rosul si negrul.
10. Imi place ....
11. Urasc replica ,,imi place".
12. Si am trecut de 11.
13. Urasc iarna.
14. Parca suna mai bine ,,urasc".
15. Urasc prostia, manelele, ignoranta.
16. Ok, gata si cu urasc.
17. Si acum ce sa zic?
18. Natalia s-a tuns si s-a vopsit. Ehh. (Nu Natalia de la scoala.)
19. Tot ud si frig. But here's some fun fact : one to twenty.
20. Here's the twenty.
21. Nu o sa numar pana la 99 pentru ca o sa inebunesc.
22. Amintiri pana la 30.
23. Imi amintesc ca, unul din jocurile mele preferate cand eram mic era leapsa.
24. Si cel mai mult imi placea leapsa ,,pe coco"
25. Si ma cataram prin toti copacii.
26. Imi amintesc prima mea zi cu skate-ul.
27. Cadeam la fiecare 5 metri.
28. Sau prima mea calatorie cu autobuzul.
29. Imi era asa frica de acel controlor urat.
30. Si gata cu amintirle.
31. Si ca la radio : in loc de ,,este ora 13" voi spune:
32. Am trecut de 31.
33. Radio Romania, actualitati...
34. Mi s-a terminat melodia.
35. Pana acum am ascultat ATWA - SOAD.
35. Sa caut alta...
36. Science.
37. Din asta imi place foarte tare versul :
38. ,,Science, has failed our mother land..."
39. Dar gata cu muzica. Trebuie sa fac un anunt:
40. Am ajuns la 40.
41. E cam plictisitor, dar Leapsa..
42. Cred ca este unul din cele mai lungi posturi ale mele. Daca nu chiar cel mai lung.
43. Nu stiu ce sa scriu aici.
44. E numar par.
45. Am un secret, dar care o sa vi-l dezvalui la 49.
46. Imi suna telefonul.
47. Am terminat de vorbit.
48. Ma concentrez pe blog.
49. Secretul este: 49 - patrat perfect => 7 x 7 = 49.
50. Am ajuns la 50, si i-am promis lui Lintu ca o sa ii dau un buzz.
51. Insa nu imi raspunde.
52. Las-o balta.
53. Si cand ma gandesc cat mai am...
54. Este 7:53 pm.
55. ,,Si era un cerc rotund..."
56. Foarte tare replica.
57. Sa incep cu chestii de genul ,,as vrea".
58. As vrea un pahar cu apa ca mi-e sete.
59. As vrea sa vina primavara mai repede.
60. As vrea sa auda toata tara acum, ca am ajuns la propozitia numarul 60.
61. Gata cu ,,as vrea".
62. Suna stupid.
63. E numar prim.
64. 6 + 4 =10 Mai stiti ce am spus la 10?
65. Cred ca tocmai ai dat inapoi ca sa vezi. Sau nu.
66. Ii mai trebuie un 6.
67. Vreti sa stiti ce este 666?
68. Nu vreti.
69. Un melc m-ar omori daca l-as pune sa mearga 99 de centimetri.
70. Glumesc.
71. Dar oare...
72. Chiar ar vrea un melc sa ma omoare?
73. Chiar o sa fac un sondaj cu intrebarea asta.
74. Inca putin pana la 99.
75. Impartit la 3 = 25.
76. Ce am scris la 25?
78. Eram la amintiri.
79. Optzeci.
80. Saptezeci si noua.
81. Stupid.
82. Mara vrea sa plece.
83. De pe mess.
84. Bine Mara...8-|
85. Stiu ca ii place mult emoticonul ala:)).
86. Numar par.
87. Parca am mai zis asta odata.
88. Atunci o sa zic,
89. Numar impar.
90. Nu credeam ca o sa ajung pana aici.
91. Ca la revelion, sa numar 10 secunde.
92. Dar nu vreau sa imi amintesc de fiecare revelion mizerabil in care la televizor sunt manele.
93. Mai era una in metrou, care asculta manele la casti si se auzea pana la driver.
94. Lintu, tu m-ai bagat in asta.
95. Este ora 8:25 pm.
96. A claxonat unu / una afara.
97. Melcul mai are putin. Lintu la 97 a zis ca uraste rozul. So do I.
98. Si replica geniala a lui Mircea Badea:
99. Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul...


Acum trebuie sa selectez 5 oamneni carora sa le dau Leapsa:
  - Natalia  http://natalie1001.blogspot.com/
  - Soricel http://electromud.wordpress.com/
  - Bursuc http://mjrlz.blogspot.com
  - Ioana http://eeexit.blogspot.com/
  - Andrada http://green-prophet.blogspot.com/
Si cam atat. Have fun.

marți, 2 februarie 2010

Mai multe conturi in care puteti dona pentru Ana

Titular cont: Radu Dragoş Ionel, CNP 1620828400074

1. la ING Bank, Agenţia Nerva Traian:
RO90 INGB 0000 9999 0016 2736  (RON)
RO13 INGB 0000 9999 0179 6826 (Euro)
Cod swift: INGBROBU

2. la Raiffeisen Bank, Agenţia Nerva Traian:
RO49 RZBR 0000 0600 1225 0805 (RON)
RO70 RZBR 0000 0600 1225 0815 (EURO)
Cod Swift : RZBRROBU

3. la BCR Sector 6
RO12 RNCB 0318 0800 6814 001 (RON)
Cod swift: RNCBROBU

Nu pot sa zic nimic mai mult. Doar are nevoie de ajutor.

luni, 18 ianuarie 2010

Replica zilei

,,Si era un cerc rotund..."

marți, 12 ianuarie 2010

Ana (3)

DUMNEZEU FACE MINUNI PRIN OAMENI. SĂ AVEM CREDINŢA CĂ NE VOM ADUNA DESTUI CÂT SĂ ÎMPLINIM MINUNEA UNEI VIETI FRUMOASE!!!



             Miercuri, 25 noiembrie, o zi obişnuită. Nici nu ne gândeam la ce avea să se întâmple. Ana Radu, elevă în clasa a VII-a, a fost lovită de o maşină în jurul orei 18, pe trecerea de pietoni, în faţa şcolii 150.
            A doua zi: o şcoală de lacrimi şi tăcere... Şi tot aşa au trecut zilele ca şi când ar fi fost ani. Cu fiecare minut care trece ne dăm seama cât de dor ne e de Ana şi cât de mult ţinem la ea... În fiecare zi primim câte un semn bun din partea ei: a mişcat ceva sau cel mai bun: respiră singură.
             Ana e una dintre cele mai bune persoane din şcoală, şi poate din lume... Are întotdeauna o vorbă bună pentru fiecare în parte, nu vorbeşte pe nimeni de rău, are o personalitate bine echilibrată, e cuminte şi învaţă excelent.
            Singurele noastre obiective de acum sunt să o vedem pe Ana cum merge zâmbitoare spre şcoală, intră în curte cu ghiozdanul în spate şi ne îmbrăţişează pe toţi. O vrem pe Ana înapoi. Însă lupta abia acum începe... Urmează o recuperare dificilă pentru care Ana trebuie să plece în Germania, la o clinică de recuperare specializată. Dacă până acum eram complet neputincioşi, în acest moment putem fiecare dintre noi să o ajutăm.
   Conturile  ING – AGENŢIA NERVA TRAIAN - în care poţi dona
   - RO90INGB0000999900162736  - RADU DRAGOŞ IONEL (LEI)
   - RO13INGB0000999901796826 -  RADU DRAGOŞ IONEL (EURO)
        
                             Donează şi tu pentru ca Ana Radu să poată reveni printre noi!

vineri, 8 ianuarie 2010

Ana (2)

    Azi am fost la Ana, la spital. Mai mult nu pot sa zic. A zambit foarte mult. Se vedea ca e fericita. A fost o conversatie fara vorbe. A fost incredibil. [ Multumesc Marei, mamei ei si lui Matei ]

vineri, 1 ianuarie 2010

Revelion [2009-2010]

     Sunt uimit. Ma uit la televizor, si aud pe afara cum oamenii vorbesc despre revelion, despre masa de revelion, si orice tine de acesta. Pur si simplu in ultimele doua zile din 2009 credeam ca daca o sa mai aud odata cuvantul ,,revelion" o sa innebunesc. Spre norocul meu nu am innebunit. Si iata-ma cu doua ore 'nainte de ora 12:00.
     Eram complet dezamagit, scarbit, incapabil sa nu stau incruntat. Oameni buni, la TV erau MANELE PESTE MANELE. Pe toate posturile principale si cateva secundare. Singura alinare este Discovery Channel. Eu pur si simplu nu pot sa agreez manelele. Cand aud animalele alea gretoase, agasante, oribile si dezgustatoare cum lalaie sau se screm sa scoate un sunet, pur si simplu imi ies din fire. De obicei ma gandesc la cel mai dureros si crancen mod in care acele vietati cu doar jumatate de neuron functional ar putea muri. Prefer tragerea in teapa sau fierberea. Amuzant este ca dupa ce am schimbat un post de manele si m-am gandit cum ar putea muri cretinul ala, am dat de Discovery in care un ghepard tocmai isi sfasia prada.
      Alta dezamagire am avut-o ca nu am putut sa ajung la Iris, in Piata Constitutiei. Plecasem de acasa fix in momentul in care ei aparusera pe scena, ajungand in Piata Constitutiei dupa ce ei plecasera. Dar trece si asta...
       Peste alte cateva zeci de minute ajung si eu acasa. Fiind o saptamana grea, am dat cateva mesaje cu ,,La multi ani" si m-am culcat.
      Acum, iata-ma aici scriindu-va. Vroiam sa va mai spun si de mizeria lasata pe jos, in urma petrecerilor. Sticle sparte, ambalaje de rachete si petarde si multe altele. Dar a fost revelion, nu? Mda....sigur
     2010
  
     PS: La multi ani si voua...