sâmbătă, 10 octombrie 2009

Atrox Consilium...

Afara e innorat...o zi mohorata de octombrie....soarele nu reuseste sa strapunga straturile norilor, ingramaditi asa...ca la un spectacol pe cer. Ei reflecta starea mea de spirit...trist...cu cat mai multa indiferenta in lume...cu atat mai trist ma simt. Vantul matura usor frunzele, cel putin el ca femeile de servici stau, rad si mananca seminte. ,,Bineinteles, se putea altceva?"...mai merg un pic si trebuie sa trec strada, una ca oricare alta: gri, murdara si nu prea circulata. Dar, deodata trece o masina, asa, in viteza...soferul aratandu-i un deget unui batran care se oprise, el nu vazand prea bine...plus ca soferul a mai aruncat o injuratura de zile mari la adresa batranului...trecand peste, merg mai departe doua blocuri, si vad un cos de gunoi. Bineinteles, cosul era rupt de atasamentul sau de pe stalp, si era plin pana la refuz cu gunoi, capacul nefiind prezent. Si pe cos, scria ,,primaria sectorului 5" foarte reprezentativ....Imi continui excursia. Vad ceva foarte palpitant. Un ,,sarman" care tocmai se ridicase de la cersit intra intr-un magazin. Am asteptat sa vad ce se intampla. Dar a inceput sa ma doara piciorul. Ma aplec si vad o bucata rupta de ziar pe jos cu titlul ,,Bucuresti de bun-simt" apoi zambesc, defapt, in mine, s-a dezvoltat un raset puternic, sarcastic, in spatele caruia se ascundeau multe, multe sperante pentru o viata mai buna intr-o Romanie uitata....Revenind la ,,sarman", acesta a iesit in sfarsit din magazin. In loc de ,,paine cea de toate zilele" avea in mana tigara cea de toate zilele... Foarte urat, chiar si el fura ,,pentru ca ii e foame".....sigur sigur... Off Doamne.. Merg mai departe. Cam acelasi peisaj dezolant, ca intr-o imagine inaintea revolutiei franceze: mizerie pe jos, oameni rai, cersetori cersind de la saraci. De data asta ceva pentru secolul 21: un baiat, imbracat la tol cu un telefon care urla cu manele, bineinteles poluand fonic cu versurile alea dezolante. Privindu-l scarbit incerc sa nu aud. In fine, mai trebuia sa ajung acasa nu ? La ducere pe jos, insa m-am intors cu autobuzul. In autobuz erau altii care ascultau manele tare, se injurau, se scuipau intr-un fel imi pare rau pentru ei ca erau in halul ala de prosti...bineinteles din autobuz lipseau 3 geamuri ( dinauntru ). Ajung in sfarsit in statie, acolo o florareasa arunca apa mizerabila de la flori in strada...pe urma trec pe langa un om care a scuipat, intr-un hal asa, parca din suflet... Mai merg ce merg si ajung in sfarsit in fata usii casei mele intru si spun ,,Casa, ooo dulce casa!"




,,Pugna, non tibi dede!"...

5 comentarii:

  1. doamne cata nesimtire poate sa existe in tara asta...mai ales partea cu saracul batran care incerca sa treaca strada

    RăspundețiȘtergere
  2. nu stiu ce sa spun.ma bucur ca exista oameni carora le pasa, dar timpul trece. si in curand nu va mai fi nimic de care sa ne pese...

    RăspundețiȘtergere
  3. "a scuipat din suflet"
    buna asta, imi place

    RăspundețiȘtergere
  4. ce vreti sa facem, asta e romania zilelor noastre:)

    RăspundețiȘtergere
  5. cata nesimtire...nu cred ca e posibil sa iesi din casa si sa nu vezi macar o fapta rea.

    RăspundețiȘtergere